Legea nr. 1/2025, în vigoare din 17 ianuarie 2025, modifică Legea 217/2023 și introduce noi responsabilități pentru autoritățile publice în domeniul prevenirii și informării. Ministerul Familiei, reorganizat prin fuziune cu Ministerul Muncii, coordonează aceste activități în colaborare cu mai multe ministere, precum cel al Afacerilor Interne, Educației, Sănătății, Justiției și Cercetării. Fiecare minister trebuie să elaboreze anual materiale informative despre violența domestică și efectele sale. De exemplu, Ministerul Educației are obligația să informeze elevii despre posibilitățile de ajutor pentru victime, iar autoritățile locale trebuie să publice rapoarte anuale și să afișeze numărul liniei telefonice de urgență în mijloacele de transport public. În plus, Autoritatea pentru Egalitatea de Șanse colaborează cu Consiliul Național al Audiovizualului pentru difuzarea regulată a materialelor informative privind serviciile de sprijin pentru victime.
O altă măsură importantă este prevăzută de Hotărârea de Guvern nr. 711/2025, intrată în vigoare în septembrie 2025, care acordă o subvenție lunară de 2.250 de lei angajatorilor care oferă locuri de muncă victimelor violenței domestice sau traficului de persoane. Această facilitate este menită să sprijine integrarea socială și independența financiară a victimelor, facilitând astfel ieșirea din medii abuzive.
În noiembrie 2025, Camera Deputaților a adoptat un proiect legislativ care prevede scutirea victimelor violenței domestice de plata taxelor judiciare de timbru în cazurile de divorț și partaj. Această prevedere nu este încă aplicabilă, deoarece așteaptă promulgarea de către președintele României și publicarea în Monitorul Oficial. Scopul este de a reduce povara financiară a victimelor în procesele judiciare ce pot contribui la protejarea drepturilor lor fundamentale.
Senatul a adoptat, în octombrie 2025, cu amendamente, un proiect legislativ care aduce modificări importante în domeniul protecției victimelor violenței domestice și sancționării agresorilor recidiviști. Printre propunerile principale se numără prelungirea automată a ordinului de protecție provizoriu până la soluționarea cererii în primă instanță și majorarea cu 50% a limitelor de pedeapsă pentru încălcarea repetată a ordinului de protecție. De asemenea, instanțele ar putea evalua direct riscul de recidivă în momentul revocării ordinului, fără a se baza exclusiv pe rapoarte externe. Totodată, victimele nu vor mai putea opri procesul atunci când cererea a fost formulată de procuror sau de o altă autoritate competentă. Pentru ca aceste modificări să intre în vigoare, este necesară adoptarea lor și de către Camera Deputaților, promulgarea președintelui și publicarea în Monitorul Oficial.
Tot în octombrie 2025, un alt proiect legislativ înregistrat la Senat propune definirea juridică a femicidului, considerat cea mai gravă formă de violență împotriva femeilor. Proiectul stabilește tipurile principale de femicid (intim, non-intim și indirect) și prevede înființarea unui mecanism național de monitorizare coordonat de Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor. Totodată, proiectul introduce în programele școlare teme privind egalitatea de gen și prevenirea violenței, și prevede modificări ale Codului penal și Codului de procedură penală pentru înăsprirea pedepselor și extinderea măsurilor de protecție pentru victime. Pentru a deveni lege, proiectul trebuie adoptat de Parlament, promulgat de președinte și publicat oficial.
Un alt proiect legislativ înregistrat în octombrie 2025 la Senat propune acordarea asistenței juridice gratuite și obligatorii atât victimelor, cât și agresorilor, precum și consilierea psihologică obligatorie pentru agresori. Proiectul prevede, de asemenea, extinderea duratei ordinului de protecție până la 24 de luni în caz de recidivă și impune autorităților locale obligația de a contacta victimele pentru informare și sprijin. Modificările vizează Legea 217/2003 și Legea 26/2024 și necesită adoptarea finală în Parlament, promulgarea și publicarea pentru a intra în vigoare.
În anul 2025 au fost publicate și rapoarte semnificative privind violența domestică și de gen, realizate de Avocatul Poporului și Centrul FILIA, care contribuie la fundamentarea politicilor publice în acest domeniu.
Aceste inițiative legislative reflectă o tendință clară de întărire a cadrului legal pentru protecția victimelor violenței domestice și de gen în România, prin măsuri ce vizează prevenirea, sprijinul direct, sancționarea agresorilor și creșterea conștientizării sociale.