În cadrul ședinței Guvernului de astăzi se află pe ordinea de zi un proiect de lege care reglementează modul de plată a pensiilor private în România. Această inițiativă legislativă completează cadrul existent, care până acum se ocupa doar de acumularea contribuțiilor, și stabilește mecanisme clare pentru transformarea activelor acumulate de participanți în venituri lunare la momentul pensionării.
Sistemul de pensii private din România este structurat pe trei componente principale: Pilonul II, care include pensiile administrate privat (reglementate prin Legea nr. 411/2004), Pilonul III, ce cuprinde pensiile facultative (Legea nr. 204/2006), și pensiile ocupaționale (Legea nr. 1/2020). Toate aceste reglementări se referă exclusiv la faza de acumulare, adică perioada în care contribuabilii plătesc contribuții în conturile lor de pensii.
Până în prezent, legislația nu prevedea un cadru clar pentru faza de plată a pensiilor private. Drept urmare, pensionarii puteau primi fie o plată unică, fie plăți eșalonate pe o perioadă maximă de cinci ani, dar numai la cerere și fără un mecanism standardizat. Această situație a generat dificultăți în administrarea și predictibilitatea veniturilor din pensiile private.
Volumul plăților din aceste fonduri a crescut semnificativ în ultimii ani. De exemplu, în perioada 2011–2024, s-au efectuat plăți de peste 1,45 miliarde lei în Pilonul II și aproape 500 de milioane lei în Pilonul III. Cererile pentru plăți eșalonate au devenit tot mai frecvente, pe fondul creșterii activelor acumulate și al conștientizării că aceste sume pot constitui o sursă lunară de venit la pensionare.
Proiectul de lege are în vedere și provocările demografice anticipate pentru anii 2030 și ulterior, când va începe pensionarea unei generații numeroase. Lipsa unui cadru juridic clar pentru plata pensiilor private reprezintă o vulnerabilitate majoră, pe care noua lege intenționează să o elimine, inspirându-se din modelele altor state membre ale Uniunii Europene și aliniindu-se recomandărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Principalele prevederi ale proiectului de lege
Conform proiectului, fondurile de plată a pensiilor private vor funcționa separat de fondurile de acumulare. Participanții care îndeplinesc condițiile de pensionare vor putea alege un fond de plată fără comisioane de transfer și fără penalități, selectând furnizorul preferat. Pentru a beneficia de plata prin aceste fonduri, este necesar ca activul personal din cont să fie de cel puțin 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionari, adică aproximativ 15.372 lei (valoare estimată pentru decembrie 2024). Dacă activul este mai mic decât această sumă, plata se va face direct, fie în tranșă unică, fie eșalonat, fără a trece prin fondul de plată.
Plata pensiilor se va putea realiza prin două tipuri de fonduri, în funcție de opțiunea participantului și de nivelul activului acumulat. De asemenea, legea prevede posibilitatea ca participantul să solicite o retragere inițială, o singură dată, de până la 25% din activul acumulat, înainte de începerea plăților lunare.
Aspecte fiscale și administrative
Plățile efectuate din fondurile de pensii private vor fi supuse regimului fiscal stabilit de Codul fiscal. Furnizorii fondurilor vor suporta toate costurile de funcționare și administrare, inclusiv auditul, evaluarea și comisioanele legale, fără a le transfera participanților.
Proiectul reglementează în detaliu și condițiile de autorizare și funcționare a furnizorilor de pensii private. Aceștia vor trebui să respecte standarde riguroase privind transparența, prudențialitatea și gestionarea riscurilor. De asemenea, vor fi obligați să constituie rezerve tehnice pentru acoperirea riscurilor și să dețină capacitatea operațională necesară pentru administrarea fondurilor, aplicând politici prudente de investiții adaptate nevoilor participanților.
În concluzie, această inițiativă legislativă vine să introducă un cadru clar și complet pentru plata pensiilor private în România, răspunzând atât nevoilor participanților, cât și cerințelor internaționale și provocărilor demografice viitoare. Proiectul urmează să fie aprobat de Guvern și transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.