Definiția femicidului propusă în proiect este „uciderea cu intenţie a unei femei sau moartea unei femei ca urmare a unor practici care cauzează vătămări femeilor, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o terţă parte”. Această definiție include atât cazurile de omor intenționat, cât și situațiile în care femeile decedează din cauza unor violențe severe, reflectând gravitatea fenomenului.
Proiectul introduce, de asemenea, clasificarea femicidului în funcție de contextul în care are loc, cum ar fi femicidul „intim” (comis de partenerul sau fostul partener) sau „non-intim” (comis de alte persoane). Se iau în calcul și tentativele de femicid, adică situațiile în care agresorul începe să comită fapta, dar aceasta este oprită înainte de a cauza decesul victimei, din motive independente de voința făptuitorului, cum ar fi intervenția unor terți sau acordarea de îngrijiri medicale.
Pentru o înțelegere mai clară a fenomenului, proiectul face referire la noțiunile de „violență domestică” și „membru de familie”, așa cum sunt definite în Legea nr. 217/2003, care reglementează prevenirea și combaterea violenței în familie.
Un element important al inițiativei îl reprezintă instituirea unui sistem de colectare și raportare anuală a datelor privind femicidele și cazurile de violență domestică care pot degenera în omor. Aceste informații vor fi furnizate de instituțiile din sistemul judiciar și de ordine publică, precum poliția, parchetele, instanțele și institutele de medicină legală. Datele vor cuprinde detalii despre plângeri, ordine de protecție, condamnări, tipul leziunilor și circumstanțele producerii faptelor.
Raportarea și analiza acestor date vor fi coordonate de Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor (ORAPO), un laborator interdisciplinar în cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române, recunoscut pe plan european și internațional pentru monitorizarea omorurilor. ORAPO va publica anual un raport care va include statistici despre prevalența femicidului, evoluția acestuia în timp, caracteristicile victimelor și agresorilor, precum și măsurile luate pentru prevenirea fenomenului.
Instituțiile responsabile, precum Ministerul Afacerilor Interne, Parchetul General, Ministerul Justiției și Consiliul Superior de Medicină Legală, vor avea obligația să publice rapoarte anonimizate până la 31 martie în fiecare an, pentru a asigura transparența și monitorizarea continuă a fenomenului.
De asemenea, instanțele care emit ordine de protecție vor ține registre privind aplicarea acestor măsuri și vor colabora cu instituțiile implicate în monitorizarea lor.
Proiectul de lege urmează să fie dezbătut și votat în Parlament, cu votul final la Camera Deputaților. În cazul adoptării, acesta va fi promulgat și publicat în Monitorul Oficial. Colectarea datelor conform noilor prevederi ar urma să înceapă de la 1 ianuarie a anului următor intrării în vigoare a legii.
Această inițiativă legislativă marchează un pas important în recunoașterea și combaterea violenței extreme împotriva femeilor în România, prin definirea clară a femicidului și crearea unui sistem național de monitorizare a acestui fenomen.