Un proiect de lege aflat în dezbatere la Senat propune ca victimele violenței domestice cărora le-a fost acordată o măsură de protecție legală să beneficieze de ședințe de consiliere psihologică decontate integral din fondurile sistemului de asigurări sociale de sănătate. Inițiativa legislativă urmărește includerea acestor servicii în sfera intervențiilor asistenței de sănătate publică, pentru a facilita accesul efectiv la sprijin psihologic specializat.
Măsurile de protecție vizate prin proiect sunt cele dispuse prin ordin de protecție provizoriu sau ordin de protecție emis de autorități, care prevăd protecția legală a victimei față de agresor. Consilierea psihologică se referă la serviciile oferite de specialiști pentru a ajuta victimele să gestioneze traumele și efectele violenței domestice.
Conform proiectului, aceste servicii ar putea fi furnizate în cabinete de psihologie clinică, ambulatorii, centre de sănătate mintală sau centre comunitare autorizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Costurile ar urma să fie acoperite integral din fondurile asigurărilor sociale de sănătate, eliminând astfel barierele financiare pentru victime.
Inițiatorii proiectului, parlamentari din principalele partide, au motivat această propunere prin faptul că, în prezent, accesul la consiliere psihologică pentru victimele violenței domestice este limitat. În afara centrelor specializate, aceste servicii sunt adesea inaccesibile sau costisitoare, iar multe dintre victime nu dispun de resurse financiare sau de protecție instituțională pentru a beneficia de suportul necesar.
Legea nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice prevede acordarea de servicii prin instituții și organizații neguvernamentale, însă această ofertă nu acoperă toate nevoile victimelor. Prin urmare, proiectul propune ca serviciile de consiliere psihologică pentru victimele protejate legal să fie decontate de CNAS, pentru a asigura un acces real și echitabil.
Deși proiectul stabilește cadrul general pentru oferirea acestor servicii, nu se precizează un număr maxim de ședințe de consiliere la care victimele ar putea avea dreptul. În practică, accesul la aceste ședințe este influențat și de plafonul zilnic de puncte al furnizorilor din ambulatoriu, un sistem folosit pentru a limita volumul serviciilor decontate într-o zi. De exemplu, o ședință de consiliere are o valoare de 30 de puncte, iar plafonul zilnic al unui furnizor este de aproximativ 150-154 puncte, ceea ce poate restricționa numărul pacienților care pot primi servicii decontate zilnic.
Potrivit explicațiilor oferite de reprezentanți ai Colegiului Psihologilor din România, numărul ședințelor recomandate este stabilit de medicul specialist, în funcție de nevoile clinice ale pacientului, fără o limită fixă impusă de CNAS. Totuși, limitările administrative privind punctele disponibile pot afecta accesul efectiv la tratament.
Pentru ca aceste prevederi să intre în vigoare, proiectul legislativ trebuie adoptat de Parlament, promulgat de președintele României și publicat în Monitorul Oficial. Doar după parcurgerea acestor pași oficiali, victimele violenței domestice protejate prin ordin de protecție vor putea beneficia de consiliere psihologică gratuită, decontată integral de sistemul public de asigurări de sănătate.