De la începutul lunii martie, cartea electronică de identitate (CEI) este disponibilă unui număr tot mai mare de cetățeni din România. Acest document, care conține date biometrice și informații esențiale stocate pe un cip electronic, are scopul de a facilita identificarea și accesul la diverse servicii publice și private. Totuși, pe parcursul implementării sale, au fost semnalate anumite dificultăți, în special legate de modul în care autoritățile locale gestionează informațiile înscrise în CEI.
Probleme semnalate privind adeverințele de domiciliu
Unul dintre principalele obstacole identificate este solicitarea, de către unele autorități locale, a adeverințelor scrise care să confirme domiciliul cetățenilor. Această practică este problematică deoarece adresa de domiciliu figurează deja în format electronic pe cipul cărții de identitate, iar accesul la aceste date ar trebui să fie facilitat prin intermediul echipamentelor specifice. Mai mult, cetățenii au raportat cazuri în care li se solicită plata unei taxe pentru eliberarea acestor adeverințe sau li se impun termene de așteptare pentru obținerea acestora, deși legislația prevede gratuitatea și eliberarea imediată.
Punctul de vedere al Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor
Pentru clarificarea situației, a fost solicitat un punct de vedere din partea chestorului de poliție Cătălin Giulescu, Director General al Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Acesta a subliniat că adeverințele de domiciliu trebuie acordate gratuit și fără termene de așteptare, conform recomandărilor transmise serviciilor locale de evidență a populației. Totodată, a precizat că adeverințele fizice nu au termen de valabilitate, spre deosebire de cele digitale, care expiră după șase luni și pot fi emise de până la trei ori pe zi.
Responsabilitatea autorităților locale și soluții pentru cetățeni
Chestorul Giulescu a explicat că serviciile locale pentru evidența populației nu sunt subordonate direct MAI, ci autorităților locale, iar colaborarea cu acestea este una de sprijin. Pentru a permite verificarea datelor din CEI, aceste servicii trebuie să își procure cititoare de carduri și să utilizeze aplicațiile necesare pentru interacțiunea cu certificatele digitale. Standardele tehnice au fost deja comunicate, însă achiziția echipamentelor este responsabilitatea autorităților locale.
În ceea ce privește cetățenii, aceștia au la dispoziție mai multe opțiuni pentru obținerea adeverinței de domiciliu: pot genera documentul singuri prin intermediul hub-ului MAI, pot solicita adeverința în momentul eliberării CEI sau pot apela la serviciile locale ale evidenței populației. De asemenea, în viitorul apropiat va fi lansată o aplicație mobilă care va simplifica utilizarea CEI.
Apel la raportarea neregulilor
Pentru a monitoriza și corecta eventualele abateri, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor încurajează cetățenii să raporteze situațiile în care li se solicită în mod nejustificat adeverințe de domiciliu sau li se impun taxe ori termene nelegale. Sesizările pot fi transmise pe adresa de e-mail dgep@mai.gov.ro, cu detalii referitoare la autoritatea implicată.
Concluzii
Implementarea cărții electronice de identitate este un pas important în modernizarea serviciilor publice din România, însă succesul acesteia depinde și de adaptarea instituțiilor locale la noile tehnologii. Respectarea drepturilor cetățenilor și eliminarea solicitărilor nejustificate sunt esențiale pentru funcționarea eficientă a sistemului și pentru încrederea publicului în aceste mijloace moderne de identificare.